PDI 2021-2022

Nr. înreg 1484/ 27.10.2021

Dezbătut și avizat în Consiliul Profesoral din data de 10.09.2021          

Aprobat în C. A.din data de 28.10.2021

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

2021-2025

Nr. Înreg. _1484  27.10.2021

Dezbătut și avizat în Consiliul Profesoral din data de  28.10.2021         

Aprobat în C. A.din data de _ 28.10.2021

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

2021-2025

Revizuit : Septembrie  2021

Comisia de revizuire :  Aprofirei Cornelia ,

                                     Paslaru  Mihaela, Osoianu Elena

                                     Secara Maria, Nasiescu Corina

CUPRINS

ARGUMENT – CONTINUITATE, DAR ŞI SCHIMBARE.. 4

MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI. 5

FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR.. 7

CONTEXT LEGISLATIV.. 9

CAPITOLUL I: DATE GENERALE DE PREZENTARE A ȘCOLII 10

I.1 Prezentare generală. 10

I.2. Scurt istoric. 10

I.3. Oferta educațională. 11

I.4. Cultura organizațională. 13

I.4.1 Organigrama instituției de învățământ 18

 I.5 Promovarea unei educații incluzive. 19

CAPITOLUL II: DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN.. 20

II.1.Context European. 20

II.2. Context național – regional și local 20

CAPITOLUL III: DIAGNOZA MEDIULUI INTERN.. 23

III.1 Informații de tip cantitativ. 23

III.2 Informații de tip calitativ. 29

CAPITOLUL IV: ANALIZA P.E.S.T.E. 36

IV.1. Context politic. 36

IV.2. Context economic. 37

IV.3. Context social 38

IV.4. Context tehnologic. 39

IV.5. Context ecologic. 39

CAPITOLUL V:  ANALIZA S.W.O.T.. 40

CAPITOLUL VI: VIZIUNEA.. 44

CAPITOLUL VII: MISIUNEA ȘCOLII. 44

CAPITOLUL VIII: ŢINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE.. 45

CAPITOLUL IX: PROGRAME DE DEZVOLTARE.. 53

CAPITOLUL X: CONSULTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI  59

ANEXĂ – BUGETUL ESTIMAT.. 61

ARGUMENT – CONTINUITATE, DAR ŞI SCHIMBARE

Actualul Plan de dezvoltare instituţională are în vedere dezvoltarea Școlii Gimnaziale “Pr.Ghe. Sandulescu” Dragomiresti în perioada septembrie 2021-septembrie 2025. Durată de viață de 4 ani a fost aleasă de echipa de proiect ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale (Legea nr. 1/2011), modificări ce se referă la structura nivelului gimnazial, recrutarea personalului la nivelul unității precum și de evoluția economică a zoneiîn care se află situate școala, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.

Şcoala reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi majore multiple în viaţa unei comunităţi pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat ş iştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, process început în familie  şi de adaptare a acestora la solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare comportamentului şiinte rării lor în societatea contemporană.

Proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită,deoarece concentrează atenția asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurseumane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.

Întocmirea planului de dezvoltare instituțională s-a realizat plecând de la o radiografiere a listă asupra mediului extern în carea ctivează unitatea de învăţământ şi asupra mediului organizaţi onalintern şi prin consultarea părților interesate, ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale:

  • Scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității;
  • schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale;
  • politica managerială a școlii și a comunității locale.

Analiza SWOT a permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor,a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii, avându-se în vedere următoarele aspecte:

  • elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permit pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor trei niveluri de învățământ: preșcolar, primar și gimnazial;
  • crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne;
  • stabilirea de parteneriate, schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare adaptării la schimbările continue ale societăţii;
  • profesionalizarea actului managerial;
  • asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului educational și gestionarea eficientă a acesteia.

S-au reformulate ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca Planul de Dezvoltare Instituţională 2021-2025 sărăspundă la nevoile şcolii şi să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Şcoala funcţionează ca un centru coordinator şi de legătură cu celelalte instituţii ale comunităţii şi cu ceilalţi factori cu preocupări educaţionale și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. De aici permanenţa actului educaţional, continua instruire şi educare a fiinţei umane, permanenta atenţie ce trebuie acordată schimbărilor de conţinut pe care le impune societatea şi capacitatea de adaptare a tinerilor la cerinţele mereu sporite ale societăţii contemporane.

MOTIVAREA NECESITĂŢII,  FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI

Proiectul de Dezvoltare Instituţională al școlii reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative.
Acesta:

  • Asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii comunitare).
  • Oferă colectivului școlii posibilitatea participării la schimbare.
  • Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a activităţii școlii.
  • Favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii.
  • Asigură dezvoltarea personală şi profesională.
  • Întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul școlii, implicând în educaţie mai mulţi factori (familie, comunitate, instituţii educaţionale etc.) şi stimulează dezvoltarea imaginii școlii în întregul ei.

            Între aspectele pe care ni le propunem să le transformăm, enumerăm pe cele mai importante: obiective și strategii clare, mediul de învatare, dezvoltarea resursi umane, procesele de bază.

            Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal al școlii, un demers ordonat alactivității de învățareși un mediu atractiv de activitate, spații școlare bine întreținute și dotate corespunător cu echipamente, materiale și mijloace didactice, corelate cu creșterea ezultatelor la învățătură. Acesta este temeiul pentru care includem mediul de învățăre în categoria aspectelor pe care ne propunem să le dezvoltăm.

            Dezvoltarea resursei umane semnifică, înesența, cultivarea atitudinilor positive personalului școlii și îmbogățirea abilităților profesionale prin instruire și dezvoltare. Transformarea de bază pe care ne-o propunem prin Planul de dezvoltare al școlii o reprezintă crearea uneic ulturi a învățării organizaționale, învățare prin rezolvarea problemelor apărute și a unei culturi a responsabilității, considerând că organizațiile responsabile sunt cele care învață continuu. Prin învățare continuă ne propunem să ne îmbunătățim permanent abilitățile pentru atingerea scopurilor organizației noastre, să mărim șansele pentru a rezistași, in acelasi timp, să ne dezvoltam, într-un mediu școlarși social concurențial, foarte dynamic și adesea imprevizibil.

            Prin Proiectul de dezvoltare al școlii ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm procesele de bază care stau la baza activității noastre: planificarea și realizarea activităților de învățare, obținerea și evaluarea rezultatelor învățării, asigurarea tuturor categoriilor de resurse, asigurarea comunicării cu factorii educaționali, formarea și dezvoltarea profesională, activitatea financiară și achiziționarea de bunuri și servicii, evaluarea complexă a întregii vieți școlare etc.

            Pentru o reușită a obiectivelor propuse, noi credem că trebuie să realizăm lucrurile de două ori: mai întâi în proiect, iar apoi în plan real. PDI-ul este pentru noi proiectul de bază pentru dezvoltarea școlii pe termen mediuși lung – aspect relativ distinct de funcționarea curentă a școlii, mijlocul pentru promovarea schimbărilor șia transformărilor pe care și le propune comunitatea noastră școlară. În acelasi timp, PDI-ul este conceput ca un mijloc de îmbunătățire continuă a calității educației, așa cum este definită și detaliată aceasta în standardele de funcționare și în cele de referință/de calitate. Ținta noastră este ca, prin îmbunătațire și evoluție, prin conceperea și elaborarea din perspectiva calității, PDI-ul să devină el însuși “un sistem de asigurare a calității”.

            Nu în ultimul rând, apreciem că proiectul nostrum este realizabil, judecând după gradul de adecvare a scopurilor/țintelor strategice propuse la resursele strategice de care dispune școala în present și, pe care estimează ca le poate procura în viitor. În același timp, apreciem ca proiectul este și oportun, adică se face la momentul potrivit și este adecvat situației. La momentul potrivit, însensul că urmează vechiului proiect de dezvoltare a școlii din perioada 2021-2025 și se bazează pe realizările acestuia. Tot la momentul potrivit, și în sensul că anumite aspecte din activitatea școlii noastre se situează la un nivel nemulțumitor. Proiectul este adecvat situației, adică este inițiat într-o etapă în care formarea și educarea elevilor este regândită din perspectiva însușirii compețentelor-cheie din cele 8 domenii, pe de o parte, iar pe de altaparte, activitatea școlilor este orientată spre îmbunătățirea continuă a calității educației.

FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR

            Raportându-ne la contextul managerial actual al școlii, este dificil sa realizăm o radiografie  complete și complex referitor la realizarea țintelor strategice propuse în precedentul proiect de dezvoltare instituțională, dar sperăm să reușim să stabilim liniile directoare al noului proiect, în mod corect.

            Ținte strategice din vechiul PDI sunt:

  1. Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor, părinţilor şi cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară;
  2. Încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat de perfecţionare şi formare continuă;
  3. Prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.
  4. Gestionarea, întreținrea și menținerea funcționalității patrimoniului școlii, dezvoltarea acestuia prin accesarea fondurilor UE.
  5. Promovarea imaginii şcolii în contextual climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională.

                Pe parcursul anului școlar 2021-2022 s-a realizat prima țintă strategică prin “cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară”, prin multiplele activității extrașcolare desfășurate la nivelul școlii, urmare a consultării părinților înaintea întocmirii planului de acțiuni.

            Ceea ce se poate însă realiza este încurajarea cadrelor didactice existente să participe în mod continuu la perfecționare și formare continuă.  Promovabilitatea elevilor de la calaa a VIIIa,sa fie peste 50%,deoarece in anii trecuti era sub acest procent.

            Apreciem, că mobilierul școlii nu este chiar  corespunzător in toate salile de clasa și de aceea este necesară o achizitionare a unuia nou si intretinerea celui existent.

            Dotarea școlii cu echipamente informatice, care sunt folosite atât pentru activitățile de abilitare computerială a elevilor, a cadrelor didactice, cât și pentru activitățile desfășurate de serviciile administrative ale școlii (secretariat, contabilitate, conducerea școlii) este relative optima cantitativ, însă, cu siguranță trebuie îmbunătățită calitatea.

Remarcăm o percepție bună din partea părinților și a autorităților locale în privința gospodăririi resurselor, cu deosebire a celor materiale și financiare, pentru ameliorarea condițiilor de activitate din școală.

Prin diversele activități  extracurriculare derulate  în anul  școlar 2021-2022, atât la nivel local, cât și la nivel județean, corelate cu chestionarele de satisfacție applicate atât elevilor cât și părinților, considerăm că am contribuit la promovarea imaginii școlii. Introducerea sistemului ADS(Ameliorare

Dezvoltare.Succes)

Existența unei noi viziuni manageriale a condus la conturarea unei noi viziuni și a unei misiuni specifice școlii, care, ne dorim să orienteze, să dea direcția dezvoltării organizației noastre.

Probleme, slăbiciuni rămase nerezolvate din perioada 2021-2022 și care au fost preluate în noul plan de dezvoltare:

  1. Un număr mare de cadre didactice care nu au participat la cursuri de perfecționare.
  2. Expertiza redusă a cadrelor didactice privind modalitatile de acțiune în cazul elevilor cu cerinte educationale speciale si a celor care provin din medii defavorizate.
  3. Îmbunătățirea rezultatelor școlare.
  4. Lipsa unui cabinet de consigliere școlară, amenajat și dotat, obținerea postului de professor psihopedagog.

 

CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.

   Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost  conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

  • Legea Educaţiei naţionale nr.1/2011/Statutul personalului didactic din învățământul preuniversitar;
  • Metodologii emise cu Ordin MECTS în sprijinul aplicării Legii nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale;
  • OMEC nr. 5447/2020 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  • Regulamentul Intern al Școlii Gimnaziale „Pr. Ghe. Săndulescu” Dragomirești adoptat în cadrul Consiliului de Administrație și prezentat Consiliului Profesoral al unității;
  • LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
  • Hotărârea nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar;
  • Hotărârea nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație Standarde de referință și indicatori de perfomanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;
  • Ordinul nr. 6106/2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar;
  • Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
  • Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continuă a persoanelor cu funcții manageriale;
  • Ordinul MECI nr. 5132/2009 privind activităţile specific funcţiei de diriginte.
  • Hotărârea nr.1251/13 octombrie 2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor / elevilor / tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ integrat;
  • Hotărârea nr.1217 / 2006 privind constituirea mecanismului national pentru promovarea incluziunii sociale în Romania;
  • O.S.G.G. nr. 600/2018 pentruaprobareasistemului de control intern managerial.

CAPITOLUL I: DATE GENERALE DE PREZENTARE A ȘCOLII

I.1 Prezentar egenerală

            Titulatura oficială a unității: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, PR.GHEORGHE SĂNDULESCU”

            Adresa: Strada   Pr.Gheorghe Sandulescu, com. Dragomirești

            Tipul unității: gimnazială, cursuri de zi;

            Telefon/fax:  0233292792

            E-mail: scdragomirestint@yahoo.com

            Web site:   www

            Limba de predare: Română

 

I.2. Scurt istoric

  • Scoala Dragomiresti  functioneaza din 1877, cu invatamant primar simultan,in spatial oferit de sau la unii cetateni.
  • Dupa 1848 toti copiii de varsta scolara au fost cuprinsi in invatamatul de 4 clase.
  • După 1956 s-a trecut la generalizarea învăţământului de 7 clase. Prima şcoală de 7 ani s-a        înfiinţat încă din 1948 şi a funcţionat la Borniş pânâ în 1952 când s-a mutat la centrul de comună.
          
  •  Din 1960/1961 s-a trecut la învăţământul de 8 ani, iar după 1973 la treapta I liceală.
  •  Clădirea şcolii noi Dragomireşti s-a construit în 1970 ,iar cea din Hlăpeşti în 1962 cu extindere 2 săli de clasă  în 1974 şi apoi încă trei  săli de clasă în 1977-1978.Faţada  şcolii  a  fost  refăcută  în  1998, iar  acoperişul  şi  ferestrele,precum  şi  uşile  exterioare  sunt  în  curs  de  reabilitare ( lucrări  începute  pe  18 iunie  2007).  A fost renovata si modernizata in totalitate in 2019. Scoala arata impecabil atat in interior cat si in exterior.

I.3. Oferta educațională

Școala Gimnazială „Pr. Gheorghe Sandulescu” vă așteaptă cu o ofertă educațională diversificată și de calitate, care să asigure atingerea standardelor de învățare și promovare a valorilor europene într-un climat de siguranță fizică și psihică.

Școala noastră dispune de toate condițiile pentru ca elevii noștri să poată să învețe temeinic și să-și dezvolte competențe și atitudini care le vor permite să funcționeze cu succes, ca adulți, într-o societate democratică. Există un număr de 9 săli de clasă dotate corespunzător, disponibile pentru ciclurile   primar și gimnazial, 4 sali de gradinita in incinta gradinitei  , sala de sport și teren de sport,conexiune la internet ,sala de biblioteca. O gamă largă de abtilități școlare și extrașcolare vor valorifica și dezvolta talentele și interesele specifice elevilor și vor contribui esențial la formarea acestora ca personalități echilibrate și armonioase, capabili să trăiască într-o lume modernă și polivalentă.

Oferta educaţională

Şcoala Gimnazială „Pr. Ghe. Sandulescu” şcolarizează copii, cu vârsta între 3 şi 14 / 15 ani:

  • învățământ preşcolar: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare;
  • învățământ primar : clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
  • învățământ gimnazial : clasele V-VIII;

Pentru anul şcolar 2021 – 2022, conform planului de şcolarizare aprobat prin hotărârea Consiliului de administraţie, oferta de şcolarizare pentru clasele de început este:

  • 3 grupe de grădiniță cu program normal -54
  • 1 clase pregătitoare – 18
  • 1  clase I – 18
  • 1clasa aIIa – 24
  • 1clasa aIIIa – 19
  • 1clasa aIVa – 20
  • 1 clase a V-a -22
  • 1 clasa a VI-a -17
  • 1 clasa a VII-a – 17
  • 1 clasa a VIII-a -21

De asemenea, pentru anul şcolar 2021 – 2022, dispunem de locuri libere pentru grupele/clasele care nu sunt la început de ciclu şcolar. Locurile în aceste clase se ocupă prin transfer şcolar, conform informaţiilor suplimentare oferite direct de către serviciul secretariat.

Oferta curriculară

Oferta curriculară a Școlii Gimnaziale „Pr. Gheorghe Sandulescu” urmărește ca și în anul școlar 2021 – 2022 să utilizeze cu maxim de randament resursele umane și materiale în scopul de a răspunde nevoilor și intereselor elevilor și părinților prin:

  • Existenţa unui curriculum nucleu aplicat creator, conform metodologiei în vigoare;
  • Programe CDŞ elaborate de cadrele didactice în funcţie de opţiunile elevilor;
  • Existenţa unor programe guvernamentale pentru sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate;
  • Aplicarea unor strategii adecvate profilului şi nivelului elevilor şi a unui demers didactic informativ-formativ;
  • Pregătirea suplimentară a elevilor pentru examene, concursuri, olimpiade;
  • Existenţa unor activităţi extracurriculare atractive;
  • Gamă variată de cursuri oferite de C.C.D. pentru perfecţionarea cadrelor didactice
  •  

OBIECTIVELE SPECIFICE SCOLII:

  • Asigurarea unui personal didactic bine pregătit prin participarea la cursuri de pefecționare și formare continuă;
  • Organizarea de activități de instruire și consiliere pentru elaborarea de programe de opțional competitive;
  • Dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor;
  • Depistarea, dezvoltarea si cultivarea talentelor;
  • Familiarizarea elevilor cu elemente ale culturii engleze  și franceze;
  • Cultivarea capacității creative a elevilor;
  • Educarea elevilor pentru mediu;
  • Dezvoltarea toleranței; 
  • Accesarea unor proiecte europene (Proiectul „Incluziune prin toleranta, joc si arta”);
  • Dezvoltarea de parteneriate educaționale;
  • Modernizarea continuă a bazei materiale a școlii;

 

I.4. Cultura organizațională

Ideea de bază în optica şcolii noastre este convingerea că fiecare elev poate învăţa.

 Este responsabilitate anoastră, ca dascăli, să asigurăm condiţiile în care fiecare elev să dea măsura potenţialului său maxim. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au nevoi şi stiluri. Prin programul managerial ne-am propus:

  • exersarea practicilor democratice europene;

dezvoltarea de învăţare proprii, au dreptul la un mediu de învăţare si gurşi adecvat normelor europene, trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare.

  • Toţi elevii trebuie să înveţe să-şi exprime propriile opinii, iar lucrul îngrupuri de cooperare îi pregăteşte pentru viaţă accesului la programe internaţionale;
  • stabilirea de parteneriate educaţionale şi culturale cu şcoli din alte ţări europene.

Noi credem că scoala trebuie să implice şi să folosească părinţii şi comunitatea deoarece sunt parteneri esenţiali în procesul instructiv-educativ.

Cultura organizaţională a unităţii influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor din cadrul organizaţiei şi are un impact puternic asupra tuturor aspectelor vieţii organizaţionale.

Şcoala Gimnazială “Pr. Gheorghe” Săndulescu promovează valoarea ca mod de viaţă şi se adaptează la nivelul de dezvoltare al societăţii actuale. Unitatea s-a remarcat prin calitate actului educativ, reprezentată prin rezultatele obţinute la evaluarea naţională, olimpiade leşi concursurile şcolare. Regulamentul intern a fost elaborate prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar. Înconţinutul Regulamentului Intern sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizaţional, putem afirma că este un climat deschis, cara cterizat prin dynamism şi receptivitate la schimbări, relaţiile dintre cadrele didactice fiind cordiale. Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţionalităţilor semnalate în activitatea şcolii, încercând să creeze un climat afectiv, bazat pe armonie, echilibru, transparenţă, responsabilitate şi corectitudine. Toate aceste aspecte se reflect pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culture puternice, proces în care competenţele  umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională.

Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este o cultură de tip sarcină. Acest tip de cultură este centrat pe exercitatea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile de bază. Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori ca încrederea în om. Din analiza datelor în organizaţie există o anumită stare de echilibru şi un climat favorabil. Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de inter relaţionare, perspective comune de abordare a actului educational şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător şi pe ce are el de făcut.

Reforma învăţământului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri individuale de învăţare, integrare, abordare transdisciplinară, relative dificil de acceptat de profesionişti ca ntonaţi în predarea unei singure discipline.

Reconstrucţia culturii organizaţionale a ctuale  spre o cultură de tip corporativ, într-o şcoală ca a noastră, se poate face doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice în activităţi comune de proiect. Sub raport managerial am aplicat în practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacităţile sale creative şi de autocontrol.

Cadrele didactice se simt implicate stimulative în procesul educational şi totodată au încredere în organizaţie. Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante : cooperarea, muncaînechipă, respectful reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare. Printr-un management participativ s-a reuşit stimularea comunicării între cadrele didactice, între cadrele didactice şi elevi ca şi între personalul didactic nedidactic şi conducere, încât fiecare membru al colectivităţii să fie un participant active şi responsabil la viaţa şcolii. Există spirit de cooperare, de emulaţie; climatul din şcoală îţi dă un sentiment de siguranţă, de echilibru. Sunt însă şi cazuri de elitism profesional, individualism, rutină, conservatorism şi automulțumire. Relaţia de colaborare cu sindicatul: foarte bună.

Elemente de cultură organizaţională

PARTEA VIZIBILĂ

a) Simboluri şi sloganuri – exprimă cu ajutorul unor imagini simple şi în cuvinte puţine setul de valori fundamentale și personalitatea organizaţiei şcolare: sigla şi numele şcolii; sloganul şcolii, stema școlii.

b) Ritualurile şi ceremoniile – exprimă şi întăresc valorile promovate de către organizaţia şcolară: acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor (întăreşte statutul persoanei respective în organizaţie);      8 Martie, zile onomastice, Crăciun, Paşte, excursii petrecute împreună (ritualuri şi ceremonii de integrare); participarea împreună la diferite activităţi de formare continuă (ritualuri şi ceremonii de reînnoire); primirea elevilor de clasa pregătitoare; predarea Cheii succesului, Zilele şcolii, fesitivităţi de deschidere şi închidere a anului şcolar.

 c) Miturile şi eroii – furnizează multe informaţii relative la cultura organizaţiei: primii directori ai şcolii; cei mai exigenţi/indulgenti directori; cele mai importante inspecţii.

 d) Modele comportamentale – pot releva componenţe profunde ale culturii: vestimentaţia profesorilor – conservatoare; modul în care se salută – în funcţie de statutul social; jargonul – limbajul specific organizaţiei şcolare; îmbinarea limbajului de specialitate cu utilizarea limbii literare.

PARTEA INVIZIBILĂ

a) Normele – modul în care organizaţia defineşte ceea ce este drept/correct şi nedrerept/ greşit: respectarea cadrului legislativ de către cadrele didactice.

b) Valorile – definesc ceea ce este bun şi rău pentru membri organizaţiei: bun – descentralizarea sistemului de învăţământ; rău – pierderea statutului de titular.

 c) Credinţele conducătoare – valori puternic internalizate, cu rol central în dirijarea comportamentului individual: numai împreună vom reuşi.

 d) Reprezentările – modul în care membrii organizaţiei îşi imaginează şi figurează concepte, roluri, modele considerate ca exemplare: directorul ideal = cald, apropiat, jovial; elevul bun = creativ, cu initiativă, curios.

 e) Înţelesurile – sensurile, semnificaţiile şi accepţi unele dominante în decodarea conceptelor fundamentale: modul de înțelegere a educaţiei şcolare este o combinaţie a înţelesurilor oferite de cadrele didactice.

I.4.1 Organigramaunității de învățământ

INSPECTORATUL ȘCOLAR 
ARACIP Soldan Elena

ORGANIGRAMA ȘCOLII GIMNAZIALE  Pr.GHE.Sandulescu

CEAC – Florea Bogdan
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE   
BIBLIOTECI
COMPARTIMEN
CONSILIUL ELEVILOR  Mancas Miruna
 DIRIGINŢIFlorea Bogdan
COORDONATOR DE PROIECTE ȘI PROGRAME EDUCATIVE Nasiescu Corina
PROFESORI COORDONATORI: Nasiescu Corina – consilier educativ;Școala Gimnazială „Preot Gheorghe Săndulescu” Dragomirești Nasiescu Corina Soldan Elena ,Aprofirei Cornelia,Filimon Luminita,Boghian Anca ,Burduja Simona,Focsaneanu Aurel,Anici Ionela ,Mehedincu Tamara,
COMUNITATEA LOCALĂ
CONSILIUL REPREZENTATIV AL PĂRINŢILOR 
COMITETE DE PĂRINȚIPE CLASE
CONSILIUL PROFESORAL
DIRECTOR Prof. Caea Anda

An școlar 2022-2023

COMISII PERMANENTE DE LUCRU
COMISIA DE CONTROL MANAGERIAL INTERN 
SINDICAT Filimon Luminita
COMISIA DESECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI SITUAȚII DE URGENȚĂ 
COMISIA PENTRU CURRICULUM  
COMISIA PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA VIOLENȚEI ÎN MEDIUL ȘCOLAR A FAPTELOR DE CORUPȚIE ȘI DISCRIMINĂRII ÎN MEDIU ȘCOLAR ȘI PROMOVAREA INTERCULTURALITĂȚII 
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV ȘI FINANCIAR
 SECRETARIATIvascu AncaADMINISTRATOR FINANCIARUngureanu MihaiADMINISTRATOR PATRIMONIU PERSONAL NEDIDACTIC 

 SECRETARIAT……. ADMINISTRATOR FINANCIAR…….. ADMINISTRATOR PATRIMONIU……. PERSONAL NEDIDACTIC   I.5 Promovarea unei educații incluzive

Școala incluziva devine astfel o scoala deschisa tuturor, o scoala prietenoasa, flexibila, o scoala care abordeaza procesul de predare – învatare – evaluare într-un mod dinamic si atractiv, oscoala care, prin sprijinul pe care îl ofera tuturor copiilor, se constituie într-un factor de baza al incluziunii sociale,contribuind la eliminarea prejudecatilorlegate de apartenenta la un anumit mediu si la spargerea barierelor existenteîntre diferitele grupuri din interiorul unei comunitati.

Principiul egalitatii de sanse reprezinta conceptul de baza al scolii incluzive, prin aplicarea caruia aceasta contribuie la anularea diferentelor de valorizare bazate pe criterii subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel scolar se realizeaza prin respectarea si valorizarea diferentelor socio-culturale existente în rândul elevilor si prin promovarea bogatiei si a diversitatii experientei educative care rezulta din aceste diferente.

Școala incluziva faciliteaza accesul tuturor la o educatie de calitate prin:

·         ameliorarea si flexibilizarea curriculum-ului;

·         utilizarea unor metodologii de predare – învatare – evaluare centrate pe elev;

·         implicarea comunitatii în viata scolara;

·         formarea cadrelor didactice din perspectiva valorilor educatiei incluzive;

·         oferirea de servicii educationale conform principiului ,,resursa urmeaza copilul”;

·         programe de tip „A doua sansa” dedicate persoanelor care au abandonat scoala sau nu au frecventat niciodata învatamântul obligatoriu;

·         îmbunatatirea atitudinilor adultilor si copiilor fata de diversitatea culturala, umana si etnica dintr-o comunitate.

CAPITOLUL II: DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.1.Context European

Reforma curriculară – a programei școlare și, deci, a întregii viziuni asupra sistemului de învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de schimbare care s-au produs în învăţământul românesc după decembrie 1989. Considerată de unii ca fiind cea mai importantă „comutare de paradigmă“ educaţională din ultimii o sută de ani, contestată de alţii, schimbarea din domeniul curriculum-ului va stârni probabil încă multă vreme polemici și pasiuni.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competentele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoștinţe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarităţii obligatorii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale și vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în Matematică, știinţe și tehnologie), precum și aspecte inter-disciplinare și trans-disciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor ariicuricuare.

II.2. Context național – regional și local

Premisa politicii Mnisterului Educaţiei privind descentralizarea este consistentă. Diagnoza este structurată pe zone critice, care devin și principalele domenii în care va acționa strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt:

  1. Curriculum:

· Curriculum la decizia şcolii (CDŞ), redus ca pondere faţă de nevoile și interesele comunităţii locale.

· CDŞ structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice şi nu ale comunităţii (elevi, părinţi, agenţi economici etc.).

· Rolul redus al structurii-expert de la nivel central (ex. Consiliul Național pentru Curriculum).

· Alocarea centralizată a resurselor pentru manualele şcolare, ceea ce duce, în unele cazuri, la primatul preţului în faţa calităţii.

b) Evaluarea și certificarea:

· Certificarea pregătirii profesionale realizată, în unele cazuri, de persoane nepregătite în acest sens.

c) Reţeaua şcolară şi fluxurile de elevi:

· Reţeaua şcolară este fundamentată pe structura existentă de multă vreme (filiere, profiluri, specializări şi norme didactice).

· Consilierea şi orientarea nu au efectele scontate, iar deciziile se iau adesea, la nivel central și judeţean, fără consultarea părților interesate de la nivel local.

· Rolul minor, în stabilirea reţelei şcolare, al autorităţilor publice locale.

d) Conducere şi administrare:

· Necorelarea finanţării şcolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunităţii.

· Administrarea curentă a patrimoniului și a fondurilor şcolii în afara acesteia, la nivelul consiliilor locale.

e) Resursele umane:

· Comunitatea locală şi chiar directorul şcolii sunt lipsiţi de multe ori de autoritatea decizională în privinţa personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul Inspectoratului Școlar  şi al Ministerului.

· Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea şi normarea personalului didactic.

· Centralizarea formării și dezvoltării profesionale a personalului şi necorelarea ei cu nevoile şi interesele beneficiarilor.

f) Politicile de finanţare:

· Imposibilitatea finanţării coerente, pe baza de formule şi standard, din cauza constrângerilor legislative.

· Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate şi de performanţă educaţională.

g) În afara domeniilor menţionate, orice proces de descentralizare mai afectează, cu siguranţă şi alte domenii ale educaţiei şi al vieţii şcolare cum ar fi:

· Sistemele de management al calităţii (inspecţie, control şi asigurare a calităţii).

· Fluxurile de elevi – mai ales modul de trecere de la un ciclu şcolar la altul şi de transfer de la o unitate şcolară la alta.

· Inspecţia şcolară – sub diferitele ei tipuri şi forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii Strategiei de descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situaţia existentă, aceasta îşi propune obţinerea unor rezultate și efecte durabile la nivelul sistemului şcolar:

· Eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor.

· Democratizarea sistemului educaţional.

· Transparenţa decizională.

· Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale.

· Stimularea inovatiei, a responsabilităţii profesionale şi a răspunderii publice

CAPITOLUL III: DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

III.1 Informații de tip cantitativ

RESURSE UMANE

În anul şcolar 2021-2022 şcolarizăm un număr de 231 de elevi şi 54 preşcolari.Elevi care provin din  comuna Dragomiresti. Aceştia sunt repartizaţi în 3 grupe de grădiniţă, 5 clase la ciclul primar şi în  4 clase la ciclul gimnazial.Planul de şcolarizare   fiind îndeplinit în proporţie de 100%, elevii fiind distribuiţi pe clase astfel:

IV.2.1.1. PREŞCOLARI /ELEVI

Anul 2021-2022

Preşcolari

CLASAGrupa micăGrupa mijlocieGrupa mareTotal
Număr copii20201454

Învăţământ primar

CLASANumă relevi
Clasa pregătitoare18
Clasa I18
Clasa a II- a24
Clasa a III- a19
Clasa a IV- a20
TOTAL99


Învăţământ gimnazial

CLASANumăr elevi
Clasa a V-a22
Clasa a VI-a17
Clasa a VII- a17
Clasa a VIII- a21
TOTAL77

Înanulşcolar2021-2022 şcolarizăm un număr de  231 de elevi şi preşcolari, planul de şcolarizare fiind îndeplint în proporţie de 100%.

Se constată o fluctuaţie de creştere, dar şi de scădere a numărului de elevi în ultimii 3 ani școlari:

An şcolar2021-20222022-20232023-2024
Număr de elev+preşcolari231244240

            Realizând o prognoză pe următoarii 2 ani, am contatat că va urma o scădere continuă a numărului de elevi:

An şcolar2022-20232023-2024
Număr de elevi preşcolari5450

Anul 2022-2023

Preşcolari

CLASAGrupa micăGrupa mijlocieGrupa mareTotal
Număr copii16191954

Învăţământ primar

CLASANumăr elevi
Clasa pregătitoare15
Clasa I18
Clasa a II- a18
Clasa a III- a24
Clasa a IV- a19
TOTAL94

Învăţământ gimnazial

CLASANumărelevi
Clasa a V-a20
Clasa a VI-a22
Clasa a VII- a17
Clasa a VIII- a17
TOTAL96

Anul 2023-2024

Preşcolari

CLASAGrupa micăGrupa mijlocieGrupa mareTotal
Număr copii15161950

Învăţământ primar

CLASANumăr elevi
Clasa pregătitoare19
Clasa I15
Clasa a II- a18
Clasa a III- a18
Clasa a IV- a24
TOTAL94

Învăţământ gimnazial

CLASANumărelevi
Clasa a V-a19
Clasa a VI-a20
Clasa a VII- a22
Clasa a VIII- a17
TOTAL78

IV.2.1.2 PERSONAL DIDACTIC

În anul școlar 2021-2022 procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică calificată, formată din 23  cadre didactice.

Distribuţia după statut a personalului didactic angajat:

Personalul didactic angajatTotalPreşcolarPrimarGimnazial
Titulari ai şcolii192314
Detaşaţi din alteunităţi    
Suplinitori calificaţi3111
Suplinitori necalificaţi1 1 
Personal didactic asociat/pensionari    
TOTAL233515

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Personalul didactic angajatTotalPreşcolarPrimarGimnazial
Gradul I172312
Gradul II2  2
Definitivat3111
Debutanţi1 1 
TOTAL233515

Distribuţia în funcţie de vechime a personalului didactic angajat:

Vechime0-3 ani3-6 ani6-10 ani10-15 ani15-20 ani20-25 ani25-30 ani30 ani
În învăţământ02545232
În unitate        

Vechimeînînvăţământ

Vechimea în unitate

IV.2.1.3 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC

Personal didactic auxiliar

Total posturiSecretarAdministrator financiar  Bibliotecar
211 

Personal nedidactic

Total posturiÎngrijitor şcolar  Şofer  Muncitor/fochist
43 1

IV.2.2 RESURSE MATERIALE

Activitatea de instruire şi educare a elevilor se desfăşoară în 2 corpuri de clădire cu reparaţii capitale. Un corp de clădire cuprinde 9 săli de clasă,biblioteca , cancelarie, cabinet director, secretariat, iar în celălalt, corpul destinat grădiniţei cu program normal, îşi desfăşoară activitatea  3 grupe   .

Şcoala este prevăzută cu apă prin instalaţie hidrofor din puţforat, încălzire centrală pe gazmetan, iluminat natural şi artificial.

Doar 4 sali de clasă sunt dotate cu mobilier nou  iar celelalte au mbilierul vechi,  iar procesul de predare- învăţare se desfăşoară şi prin folosirea 2 multifuncţionale, 2 videoproiectoare cu ecran şi  2 imprimante,  4 camere video şi un aparat foto digital.

            Scoala nu  detine o sala de  sala de sport .Sportul se desfasura intr-o sala de clasa sau in curtea scolii. 

Şcoala este dotată cu fax, internet şi este conectată la internet printr-o singura retea  .

  Resurse informaţionale

  • Fond carte 0 volume în 2020, 1200 volume în 2021
  • Colecţia de periodice
  • Tribuna învăţământului
  • Monitorul Oficial
  • Internet

   Resurse  financiare

Surse de finanţare:

  • bugetul local
  • bugetul de stat

     mici sponsorizări- donaţii

III.2 Informații de tip calitativ

Ambianţa în unitatea şcolara: cultura  predominantă este de tip sarcină, atmosfera este deschisă, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflicte  ele sunt rezolvate în mod obiectiv.

            Relaţiile dintre director – personal/elevi-părinţi, profesori – profesori/elevi-părinţise bazează pe comunicare, colaborare, respect reciproc.

            Mediul social de provenienţă al elevilor: în urma efectuarii analizei  mediului social de provenienţă a elevilor, s-au constatat urmatoarele:

            – majoritatea  elevilor provin dintr-un mediu social normal;

            – lipsa locurilor amenajate de joacă;

            – lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi de îndrumare a copiilor;

            -modele comportamentale negative în rândul tinerilor: abandon şcolar, furturi, complacerea în murdărie, nerespectare anormelor de igienă, vorbire vulgară.

            Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere profesional, fapt constatat în urma inspecţiilor frontale sau de specialitate, a rezultatelor obţinute precum şiinte resulîn ceea ce priveşte participarea la cursuri de perfecţionare.

Managementul unităţii şcolare: se desfăşoară pe baza planului managerial, în colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi a Consiliului profesoral. Responsabilii de arie curriculară şi ai comisiilor de lucru întocmesc planul managerial al comisiei de care răspund.

            Relaţii cu comunitatea:

            Implicarea părinţilor în activităţile manageriale este bună, având o bună relaţionare cu Comitetul Reprezentativ al părinţilor.

            Există disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată părinţilor (se organizează întâlniri – lectorate şi consultaţii individuale cu părinţii).

            Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de şcoală şi educaţia elevilor, ceea ce se reflect în comportamentul copiilor, în atitudinea lor faţă de şcoală.

            Colaborarea cu autorităţile locale este bună, apreciem programele acestora şi participăm la realizarea acestora.         

REZULTATELE  ELEVILOR LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR

În anul şcolar 2020-2021, procesul de învăţământ s-a desfăşurat în program de dimineaţă.

Statistic, din cei 192   elevi înscriși la începutul anului școlar2020-2021, la sfârşitul anului şcolar au rămaşi înscrişi tot 192  elevi,   , au promovat 183elevi, ceea ce reprezintă un procent de .

Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:

 2018-20192019-20202020-2021
Număr de elevi înscrişi204192 202
Număr de elevi promovaţi 183176 192
TOTAL ȘCOALĂ 89,70% 91,66%95,04%
ClasaPromovabilitate 2018-2019Promovabilitate 2019-2020Promovabilitate 2020-2021
Clasa I241725
Clasa a II-a222318
Clasa a III-a231924
Clasa a IV-a182319
TOTAL PRIMAR878286
Clasa V342121
Clasa VI262620
Clasa VII1927              22
Clasa VIII182227
TOTAL GIMNAZIU979690
TOTAL ȘCOALĂ184178176

Se constată o  scadere a promovabilităţii, pe parcursul celor 3 ani,atat la  ciclul gimnazial  , clasa la care se evidenţiază această scădere, mai evident, este clasa a VII-a. Acest fapt, impune o activitate didactică bazată pe ore remediale.

Situaţia şcolară în anul şcolar2020-2021, raportată la medii:

Ciclul primar

ClasaPROMOVAŢICorigenţiSit. neîncheiată
Totalcu medii  
5-6,99(S)7-7,99(B)8-8,99(B)9-10(FB)  
preg20      
I260514700
a II-a18455400
a III-a23556700
a IV-a19128800
TOTAL106(8,60%)(14,62%)  (20,38%)  (22,36%)  (0 %)  (0 %)  

Ciclul gimnazial

ClasaPROMOVAŢICorigenţiSit. neîncheiată /abandon /repetent
Totalcu medii
5-6,99(S)7-7,99(B)8-8,99(B)9-10(FB)
a V-a21157533
a VI-a20055355
a VII-a22269400
a VIII-a27787233
TOTAL(100%)(9%)  (21,60%)  (25,20%)(12,60%)  ( 9,90%)(9,90%)  

Prin comparaţie, situaţia privind repetenţia şi abandonul şcolar înultimii 3 ani şcolari este următoarea:

Clasa2018-20192019-20202020-2021
Repetenţi situaţie şcolară211410
PROCENT21,37%13,58%9%
Repetenţi prin abandon11148
PROCENT10,67%13,58%7,20%
Total procent repetenţie32,04%27,21%16,20%

Se constată că în cei 3 ani numărul elevilor repetenti  este aproximativ acelasi, însă remarcăm că în anul şcolar 2020-2021 sunt   elevi care nu au frecventat cursurile. În aceste condiţii, este necesar a fi făcute demersuri pentru aducerea acestor elevi la şcoală pentru finalizarea cursurilor obligatorii. Cu toate acestea, se constată o scădere a procentului privind repetenţia, faţă de anul precedent, 2019-2020.

Abandonul școlar și neșcolarizarea sunt fenomene care au apărut şi în unitatea noastră în ultimul an şcolar din cauza unor factori obiectivi:

– familii dezorganizate, fără venit sau cu venituri foarte mici;

– folosirea copiilor la diverse munci;

– refuzul unor părinți de a-și școlariza copiii.

Prin comparaţie, situaţia privind numărul absenţelor înultimii 3 ani şcolari este următoarea:

An şcolarNr eleviNr total de absenţeNr absenţe motivateNr absenţe nemotivateNr absenţe/elev
2018-2019204 75211388 6133 
2019-2020  (cu abandon)19299151098881751,64
2020-2021 (fără abandon)20279401791614939,3

Numărul total de absențe înregistrate în anul școlar 2020-2021este de 7940, din care 1791motivate și_6149 absențe nemotivate   .Cele mai multe  absențe au fost înregistrate de cei care nu au frecventat deloc şcoala. Deci, elevii care au frecventat cursurile  nu au înregistrat absențe nemotivate. Prin urmare cei 202 elevi au înregistrat 39,3 absențe/elev.

Se constată o  crestere  constantă a numărului de absenţe realizate de elevi.

IV.3. 2. NOTE LA PURTARE

Clasa2018-2019    2019-2020  2020-2021  
Sub 7 (I)Între 7-9(S,B)10(FB)Sub 7 (I)Între 7-9(S,B)10(FB)Sub 7 (I)Între 7-9(S,B)10(FB)
I00 2600170025
II00 2200230018
III002300190024
IV001800230019
Total primar008900820086
V01123013  801011
VI0121402240615
VII051401890319
VIII0711010120197
Total gimnaziu025620435303852
Total şcoală025151043135038138
Procent%%%%%%%%%

REZULTATE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ 2021

DisciplinaElevi înscrişiPrezenţiCu note <5Cu note >5Procent de promovabilitate
Limba şi literature română242491979,5%
Matematică2424141041,66%

Rezultate Evaluarea Naţională la limba romana: 24 elevi înscrişi, 19 elevi au obţinut media peste 5 – 79 % promovabilitate.Procentul de promovabilitate la matematica este de 41% este foarte scăzut, unul dintre motive fiind acela că elevii nu sunt deprinşi cu o gândire logică, neînsuşindu-şi calculul simplu matematic şi noţiuni elementare  , iar timpul petrecut la orele de la clasă şi pregătirea suplimnetară cu profesorul în afara orelor de curs nu suplineşte munca individuală pe care ar trebui să o aibă orice elev în cazul în care se doreşte un progres.

Simulările date, două la număr au arătat situaţia reală a elevilor şi ne-a determinat să intensificăm orele de lucru suplimentar la matematică şi limba română. Cu toate acestea, rezultatele au fost contrare celor de la simulări, cu promovabilitate mai bună la matematică şi mult mai slabe la limba română.

Mediul de provenienţă a elevilor: elevii provin din familii  nescolarizate ,o mare pondere aparintilor fregventeaza acum cursuri in carul programului de A doua sansa.

Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea, pe discipline, înultimii 3 ani şcolari este următoarea:

DisciplinaAn şcolarCandidaţi prezenţiCandidaţi promovaţiProcent promovabilitate
Limba şi literature română2018-201918844,44%
2019-2020221045,45 %
2020-2021241979,16 %
Matematică2018-201918844,44%
2019-202022940,90%
2020-2021241041,66%
DisciplinaProcent de promovabilitate 2018-2019Procent de promovabilitate 2019-2020Procent de promovabilitate 2020-2021
Limba şi literature română44,44%45,45%79,16%
Matematică44,44%40,90%41,66%

Admiterea în învăţământul liceal

Date statistice pentru anul şcolar 2020-2021

13elevi au intrat la liceul   din 3la  licee vocationale elev la Seminarul teologic    2 elevi au intrat la Liceul Tehnologic, 2 au intrat la Colegiul Pedagogic şi 6 la alte licee iar 3 elevi sunt la profesională . 

Aspecte pozitive

  • admiterea în liceu s-a desfăşurat conform metodologiei şi nu s-au înregistrat situaţii deosebite.

Prin comparaţie, situaţia privind inserţia absolvenţilor în ciclul următor de studiu,înultimii 3 ani şcolari este următoarea:

An şcolarNr absolvenţiNr absolvenţi care au continuat studiileAdmişi la licee teoreticeAdmişi la licee vocaţionaleAdmişi la licee tehnologiceAdmişi la şcoli profesionale
2018-2019 18187335
2019-202022226439
2020-2021242452215

CAPITOLUL IV: ANALIZA P.E.S.T.E

Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: legislativi, economici, socio-culturali, demografici şi factorii contextuali ai organizaţiei educaţionale.

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici,care se manifestă din mediulîn care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulate sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local,regional, national şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructive educative şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea,este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

IV.1. Context politic

Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia si stemului de învăţământ – Planul strategic al Ministerului Educaţiei cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă,accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standard europene;

Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrate în jurul următoarelor obiective:

  • apropierea    şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ;
  • deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi consiliere;
  • liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic,programe de formare a personalului);
  • existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;
  • descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
  • dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente;
  • sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prinproiecte şi programe finanţate de statul roman sau de către organismeleeuropene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (system educational informatizat);
  • finanţarea de către stat a programelor de asistenţă social pentru elevi -Programul guvernamental „Lapte – Corn”, Programul „Euro 200”;
  • existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
  • cadrul legal favorabilaccesului de cătreunităţileşcolare la fonduristructurale.

Procesul de învăţământ din Școala Gimnazială Pr. Gheorghe Sandulescu  desfăşoară pe baza legislaţiei generale şi a celei specific sistemului de învăţământ preuniversitar, având înatenţie toate actele normative din domeniu, notificările şi ordinele emise de Ministerul Educației şi de Inspectoratul Școlar

Politica educaţională propusă de şcoala noastră este pe deplin în concordanţă cu politica educaţională naţională, în care învăţământul este o prioritate naţională, cu Reforma învăţământului din Româniaşi nu este aservită partidelor politice care se succed la guvernare, ci serveşte educaţiei tinerei generaţii pentru a devein cetăţeni europeni, capabili să se integreze într-o societate dinamică, imprevizibilă şi în spaţiul transnaţional.

IV.2. Context economic

Prezentul proiect de dezvoltare instituţională trebuie să se integreze în, cadrul reformei învăţământului preuniversitar prioritară fiind refacerea legăturilor fireşti dintre şcoală şi comunitate având în vedere că „produsele educaţionale” vor devein actori activi şi pe scena comunităţii locale, capabili să acţioneze responsabil şi competent pentru binele personal şi pentru binele comunităţii.

Tendinţa de globalizare şi internaţionalizarea educaţiei, are ca effect certificarea calităţii produselor nu prin volumul de muncă, ci prin inteligenţa încorporată în produs. O consecinţă a acestui fapt va fi libera circulaţie a valorilor, a elevilor, a cadrelor didactice, a tuturor celor care se vor impune pe piaţa calităţii.

Școala Gimnazială Pr. Gheorghe Sandulescu este situata  la 28 kl de orasul Piatra Neamt . Aproximativ 90% dintre elevii școlii la terminarea ciclului gimnazial urmează cursurile liceelor din apropiere: licee teoretice și tehnologice, școli profesionale.

În unitatea noastră şcolară există mulţi elevi cu o situaţie material precara, acest lucru împiedicându-i să-şi manifeste interesul pentru şcoală. Elevii școlii beneficiază de manuale gratuite, rechizite gratuite si burse scolare(sociale,de studio si de merit) .

Interesul agenţilor economici pentru acordarea de donaţii sau pentru sponsorizări instituţiilor de învăţământ preuniversitar este, în continuare, foarte scăzut,spre zero. Fondurile de bază sunt asigurate de Bugetul Consiliului local şi de Ministerul Educației prin Inspectoratul Școlar.

IV.3. Context social

Elevii școlii noastre sunt copiii locuitorilor din  satele comunei Dragomiresti(Mastacan,Hlapesti,Bornis,Vad,Unghi)

Problemelor sociale li se acordă atenţie sporită la nivel local şi naţional, iar programele de combatere a violenţei, a consumului de droguri şi de alcool şi-au dovedit eficienţa,ramanand nerezolvate problemele materiale,nivelul scazut de trai al copiilor din scoala noastra.

Factori sociali

  • fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii de învăţământ;
  • creşterea numărului  familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei

infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii,lipsa locurilor de munca din zona

  • oferta educaţională adaptată intereselor  elevilor;
  • aşteptările comunităţii de la şcoală;
  • rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;
  • cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

IV.4. Context tehnologic

Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o reprezintă tehnologia informatică. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare şi de operare PC. Școala nu dispune  de un laborator cu calculatoare. În cancelarie există un calculator conectat la internet și un multifuncţional care deservește cadrelelor didactice. Doar in doua salide clasă există    conectare la internet. De asemenea sunt şi două multifuncţionale la care se realizează material suplimentar pentrua ctivitățile didactice și extrașcolare.

IV.5. Context ecologic

Programul naţional de protecţie a mediului devine din ce în ce mai important într-un spaţiu afectat în permanenţă de poluare. Apreciem că orice proiect care sprijină protecţia mediului este bine venit şi că educaţia ecologică trebuie să devină o component fundamental în educarea tinerilor.

Împreună cu elevii organizăm activități de igienizare în grădina şcolii, în apropierea acesteia, dar şi în localitate. S-au plantat pomi, s-a semănat iarbă şi flori. Vom continua să organizăm întâlniri cu reprezentaţi ai unor ONG-uri și fundații ce desfășoară activităţi de informare a elevilor cu privire la bolile secolului și pericolele care atentează la sănătatea lor.Educatia ecologica constituie o componenta importanta a procesului educational.

Concluziile şi interpretările analizei PESTE sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale Pr.Gheorghe Sandulescu com. Dragomiresti pentru perioada octombrie 2021-octombrie2025.

 

CAPITOLUL V:  ANALIZA S.W.O.T

Management școlar, relații cu publicul și imagine

Puncte tariPuncteslabe
 
OportunităţiAmenințări
 

Curriculum

Puncte tariPuncteslabe
Comisiile de curriculum îşi desfăşoară activitatea pe baza programului managerial propriu.La nivelul fiecărei comisiei există materiale curriculare : planuri de învăţământ, programe, auxiliare, etc.Este respectat planul cadruPlanificările calendaristice au fost întocmite la timp, conform cerinteloractualeSe utilizează metode moderne de predare iar evaluarea se face prin îmbinarea armonioasă a metodelor clasice cu celemoderneManualele sunt în număr suficientDesfasurarea activitatii intr-un singurschimbSe realizează pregatire suplimentară doar cu elevii claselor a VIII a la disciplinele pentru EvaluareaNationala  Interesul scăzut al elevilor pentru performanţăElevi cu număr mare de absenţe nemotivate şi care încalcă prevederile regulamentului şcolar şiinternSlaba implicare a cadrelor didactice în vederea participării la olimpiade şi concursuri şcolareCadre didactice care nu se implică suficient în pregatirea suplimentară aelevilorCadrele didactice nu realizează schiţe de lecţie la fiecare oră, iar cadrele debutante proiecte delecţie
OportunităţiAmenințări
Conlucrarea cu părinţiiInformarea părinţilor asupra situaţiei şcolare a elevilor cuprobleme  Dezinteresul părinţilor faţă de situaţia şcolară a elevilor şi disponibilitatea scăzută pentru problemele propriilor copiiPromovarea mediocrităţii  

Resurse umane

Puncte tariPuncteslabe
Realizarea planului de şcolarizare propus şi a încadrării cu personal didacticSusţinerea inspecţiilor pentru obţinerea gradelor didacticeAdaptarea la schimbările din sistemPredomină personalul didactic titular, ceea ce asigură o anumită stabilitate şi continuitateInteresul pentru obţinerea gradelor didacticeRelaţii interpersonale care favorizează crearea unui climat educaţional stimulativSlaba participare la cursuri de formare continuăExistenţa cadrelor didactice cu norma dispersată în mai multe şcoli ceea ce duce la un ataşament mai slab faţă deşcoalăInsuficiente date privind recensământul copiilorInexistența unui informatician
OportunităţiAmenințări
Oferta bogată de formare din partea agenţilor de formarePosibilități multiple de a accesa  informații științifice și metodice de ultimă oră  Pregătirea insufientă a managerului în domeniul legislativReducerea normelor didacticeCosturile ridicate ale activităţilor de perfecţionare şi dezvoltare profesională

Resurse materiale și financiare

Puncte tariPuncteslabe
Utilizarea eficientă a resurselor financiareUtilizarea PC şi programelor software în activitatea de secretariat şi cea administrativăConexiunea la Internet a conducerii, compartimentului secretariat si administrativSpaţii igienizate, grupuri sanitare refăcuteDotarea cu mobilier nou în proporţie de60%Dotarea cu fond de carte şi materiale sportive pentru sala desportBurse sociale, rechizite, programul social laptele şi cornul,Euro200Deteriorarea mobilierului în unele spaţii de învăţământDeteriorarea grupurilor sanitare datorită supra aglomerării acestora în timpul pauzelorNu există laboratoare sau cabinete dotate corespunzatorLipsa fondurilor pentru asigurarea consumabilelor şi service-ului pentruaparaturăLipsa materialelor didactice moderne  
OportunităţiAmenințări
Continuarea extinderii ITColaborarea cu Primăria şi pentru dotări, lucrări necesare,etc.  Gradul scăzut de implicare al  elevilor în păstrarea bunurilor şcolii (mobilier, grupuri sanitare,calorifere)Sistemul greoi de achiziție a mijloacelor didactice

Relații comunitare și parteneriat

Puncte tariPuncte slabe
Implicarea consilierului cu munca educativă în activitatea educativă şcolară si extraşcolarăBuna colaborare între consilierul cu munca educativă cu cadrele didactice şi conducerea şcoliiDiversitatea activităţilor extraşcolare : serbări pentru marcarea evenimentelor culturale, istorice şi religioase, vizite la muzee, excursii, vizionări despectacoleColaborarea eficientă cu sindicatulÎncheierea de parteneriate cu: şcoli din sector, municipiu şi din alte judeţe, agenţieconomiciSlaba implicare a unor cadre didactice în participarea la programe educaţionaleSlaba implicare a părinţilor în viaţa şcoliiSlabe legături de parteneriat cu firme privateServiciul pe şcoală al cadrelor didactice nu se desfăşoară în mod corespunzător, personalul de pază este insuficient  
OportunităţiAmenințări
Oferta de programe din partea comunităţii localeSprijinul primăriei şi consiliului local în desfăşurarea unor programe  Timp insuficientLipsa motivaţiei financiare a cadrelor didacticeNivelul cultural al părinţilor şi situaţia lor materială


CAPITOLUL VI: VIZIUNEA

„Să ofere educație la standarde de calitate, prin centrarea învățării pe elev, pentru desăvărșirea intelectuală, morală și profesională a elevilor, în vederea daptării la schimbarea continuă a societății, condiție esențială a progresului economic și cultural.”

CAPITOLUL VII: MISIUNEA ȘCOLII

Școala noastră, pentru a-și îndeplini viziunea trebuie să:

CAPITOLUL VIII: ŢINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE

Pornind de la misiunea și viziunea școlii, de la rezultatele diagnozei și autoevaluării, am formulat următoarele ținte și opțiuni strategice, în vederea dezvoltării şi modernizării instituţionale a Şcolii Gimnaziale Pr.Gheorghe Sandulescu_în perioada 2021-2025:

Ținta 1:Asigurarea creșterii calităţii în educaţie pentru toate domeniile și toți indicatorii din standardele de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar

Această țintă își propune ca acțiuni  majore:

a. Reconsiderarea strategiei de dezvoltare instituțională, care trebuie să pornească de la nivelul

managementului. Cele 5 funcţii ale managementului (Fayol) au nevoie de îmbunătăţire.

PREVEDEREA, ca funcţie care estimează, intuieşte, descoperă tendinţele de evoluţie a variabilelor si stemului şi dirijează sistemul în sensul obţinerii de rezultate optime în contextual evoluţiei anticipate, trebuie îmbunătăţită prin:

  • Stabilirea clară a priorităţilor pe termen scurt, mediu şi lung;
  • definireaclară a etapelor de dezvoltare;
  • elaborarea planurilor corespunzătoare dezvoltării;
  • alocarea adecvată a resurselorumane, materiale, financiare şi informaţionale.

PLANIFICAREA

  • trebuie organizată, clar de finite şi riguros respectată;
  • obiectivele, strategia şi  politiciletrebuie communicate fără ambiguităţi;
  • trebuie să presupună conştientizarea şi acceptarea schimbărilor.

ORGANIZAREA

Funcţia de organizare reprezintă componenta cea mai complexă a managementului. Aportul său se manifestă în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor rezultate ca urmare a manifestării funcţiei depre viziune. Mai mult, are menirea să indice “cum să facă” unitatea pentru a atinge obiectivele prestabilite. Această funcţie trebuie să:

  • delimiteze clar compartimetele şi relaţiile dintre acestea prin organigramă;
  • stabilească relaţiile dintre compartimente  pentru a asiguraunitatea de conducere şi cooperarea adecvată;
  • definească sistemul informaţional.

COORDONAREApresupune mamagementul resursei umane, care trebuie îmbunătăţită în domeniile:

  • managementul carierei;
  • evaluare.

CONTROLUL

Funcţia de control-evaluare presupune un ansamblu de acţiuniprin care se urmăreşte în ce măsură rezultatele (performanţele) obţinute sunt identice cu nivelul lor prestabilit prin standarde. Mai mult,urmărirea sistematică a concordanţei dintre rezultate şi programări, din punct de vedere cantitati  şi calitativ, anticiparea consecinţelor, care pot decurge în cazul nerealizării ei, permitesă se iamăsurile cele mai potrivite, care să asigure funcţionalitatea, indiferent de natura influenţelor şi deloculunde se desfăşoară.

Pe această component trebuie:

  • să se implementeze Sistemul de Control Intern Managerial (OSGG 600 / 2018);
  • să se nominalizeze, pe compartimente, prindecizie, persoanele care să monitorizeze activităţile specifice;
  • să se elaboreze procedure specifice de control;
  • să se asigure feedback-ul corespunzător constatărilor controlului;
  • să se creeze un climatcare să încurajeze performanța şi calitatea;
  • să se promoveze și împărtășească bunele practici;
  • să se asigure creșterea calității actului educational prin fundamentarea procesului decizional peevidențeși pe valoarea daugată.

b. Cresterea calității educației oferită de şcoala noastră prin:

  • elaborarea strategiei Comisiei de EvaluareșiAsigurare a Calității în concordanță cu PDI-ul;
  • elaborarea  procedurilor de monitorizare și îmbunătățire continua în spirala calității;
  • colaborare eficientă a Comisiei de EvaluareșiAsigurare a Calității cu conducerea şcolii;
  • colaborar eeficientă a Comisiei de EvaluareșiAsigurare a Calității cu comisiile metodice;
  • identificarea punctelor slabe și a amenințărilor și transformarea lor în ținte strategice prin care să se îmbunătățească mereu planurile operaționale;
  • implicarea efectivă a unui număr căt mai mare de cadre didactice în procesul de autoevaluare institutională în vederea conștientizării rolului fiecărui individ în cadrul organizației și responsabilizării lor în implicarea decizională.

Ținta 2:Prevenirea eşecului şcolar şi creşterea performanţei elevilor prin reforma şi personalizarea procesului instructiv–educativ

Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate în perioada 2021-2025 armonizarea componentelor acestuia în vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă social şi cultură. În contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.

Deschiderea continuă asocietăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea în Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi in ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specific societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.

Proiectarea curriculară, pentru perioada 2021-2025 are în vedere următoarele obiective strategice:

  • asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor nationale);
  • asigurarea tehnicilor de învăţare individual necesare pe parcursul întregii vieţi;
  • realizarea de programe de studio personalizate şi attractive pentru disciplinele opţionale oferite;
  • proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unuian şcolarsau pe întreg ciclu de învăţământ după următoarea schema principală de elaborare:
    • argument;
    • obiective de referinţă şi activităţide învăţare;
    • listă de conţinuturi;
    • modalităţi de evaluare;
  • desfăşurarea procesului educative în mod diferenţiat şi într-un mod atractiv;
  • asigurarea unui program de pregătire suplimentară a elevilor;
  • corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;
  • flexibilitatea evaluărilor (initiale,pe parcurs şi sumative);
  • implicarea tuturor elevilor în activităţi extraşcolare, pentru dobândirea încrederiiîn sine şi în reuşita personală şi transpunerea acestora în procesul de învăţare;
  • predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;
  • educaţia în spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educaţia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

Ținta 3:Asigurarea finalitaţilor educaţionale

Personalitatea copilului de desăvârşeşte printr-un process de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminusexprimarea opţiuni I în ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cuprofunde semnificaţii.

Obiectivele strategice în formarea potentialului uman reprezentat de elevii care optează pentru unitate anoatră şcolară sunt:

  • întărirea suportului şi statutului social al elevului;
  • crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ pentru asigurarea bună stării elevilor (a unuiclimatşcolar de sigurantă fizică şi psihică)
  • formarea autonomiei morale şi initiative propria în alegerea carierei;
  • dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
  • cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
  • formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opiniiintr-o societate democratică.
  • Adaptabilitatea la schimbare şi laritmulei;
  • Stimularea potenţialului creativ, intuitive şi imaginativ;
  • Dezvoltarea capacităţii de integrare active în grupuri sociale (familie, mediuşcolar, mediu profesional);
  • Decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;
  • Promovarea valorilor moral-civice, cultural especifice societăţii democratice;
  • Formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;
  • Crearea capacităţii de evaluare acolectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;

Ținta 4:Dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptual modern de formare continua şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.

Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea inter disciplinară,utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.

Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:

  • Perfecţionarea cadrelor didactice însensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat;
  • Folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intellectual şi psihologic al fiecărui elev;
  • Organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;
  • Însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului -colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;
  • Cadrele didactice vor fi capabile să folosească mijloace modern şi, implicit, calitatea lecţiilor va fi mai bună;
  • Elevii şi profesorii vor beneficia de mijloace moderne de predare, iar accesul la Internet va uşura accesul la informaţie.
  • valorificarea la maximum acadrului legislative în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).
  • Formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic,Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi;
  • formele de perfecţionare promovate:
    • autoperfecţionare-studiuautoindus;
    • cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);
    • perfecţionare în cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.
  • Cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;
  • iniţierea de activităţi de consigliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unitaţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi personalităţii unităţii şcolare;
  • monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;
  • crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi ”valori”în fiecare domeniu de activitate;
  • creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoralşi a catedrelor in gestionarea şi formareare surselor umane;

Ținta 5:Păstrarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informatia  electronică

Păstrarea şi modemizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2021-2025. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normative şi legislative în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.

Modernizareainf ructurii existente se structurează petrei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:

  1. Investiţii de capital

Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate că treurmătoarele obiective de investiţii:

  • Reamenajarea bibliotecii şcolare-structurarea spaţiului; panouri de afişaj;
  • Amenajarea unui teren de sport cu plasă de protecţie;
  • Modernizarea curţii şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori);
  • Repararea trotuarelor şi construirea unuia nou;
  • Repararea  magaziei pentru lemne;
  •  Internet in salile de clase;
  • Dotări cu mijloace de învăţământşi material didactic
    • Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi înspaţiile administrative are următoarele priorităţi:
  • Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, etc.
  • Achiziţionarea de echipamentşiaparaturăsportivă (laboratoare, salăeducaţiefizică);
  • Dotarea cu obiecte de inventor (table şcolare, videoproiectoare).
  • Sporirearesurselorfinanciare

Avândînvederesituaţiaeconomico-financiară la nivel macroeconomic estenecesarădimensionareafinanţăriiasigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilorextrabugetareînraportcu cheltuielilereclamate de funcţionareainstituţieipertru:

  • eliminareagradului de incertitudine a obţineriiveniturilorşi a riscurilorasociate;
  • dimensionareaşifundamentareaeconomicoasă, eficientăşieficace a cheltuielilor;
  • fundamentareanecesaruluipentruinvestiţiişirealizareaachiziţiilorpublice la nivelulceleimaiavantajoaseoferte sub raportulcalitate/preţ;
  • atragerea de finanţăriexterne(în principal de la ComunitateaEuropeană) pebazaconcursului deproiecte;
  • finanţări din parteaagenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de părinţi;

Înperioada2021-2025 se previzioneazăo scădere a veniturilorextrabugetare.

Se voridentificaşialtemijloacepentruatragerea de sursefinanciare pebază de proiecte (studii defezabilitate, analizeeconomico-financiarepertinente) programeeuropeneînfuncţie de oportunităţileoferitede evoluţiamediului economic şi de facilităţile legislative.

Ținta 6: Asigurareacondițiilornecesarepreveniriișicombateriicontaminării cu virusul SARS-CoV2 șidesfășurăriiîncondiții optime a activitățiiînșcoală

Protecția elevilor, dar și a personalului didactic, nedidactic și auxiliar al unității noastre de învățământ este deosebit de importantă. Acest lucru o să-l realizăm prin adoptarea unor măsuri necesare pentru a preveni răspândirea virusului Covid-19, precum și respectarea unor norme și principii de bază ce vor ajuta la menținerea unui mediu școlar sigur, sănătos, primitor și incluziv, care să ofere susținere atât elevilor, cât și întregului personal.

Aplicarea măsurilor de protecție în incinta și în curteașcolii

– elevii și personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască atât în timpul orelor de curs, cât și în timpul recreației, atunci când se află în interiorul unității deînvățământ.

– pe fiecare hol, vor fi amplasate coșuri de gunoi destinate aruncării/eliminării măștilor uzate. Coșurile de gunoi sunt de tip coș cu capac și pedală prevăzut cu sac îninterior.

– utilizarea circuitelor functionale (în curte, săli de clasă, pecoridoare)

-laintrareaînșcoalășipecoridoare,laintrareaînfiecareclasăsuntașezatedispensere/flacoanecusoluție dezinfectantă pentru mâini, astfel încât să fie facilitată dezinfecțiafrecventă.

laintrareaînșcoală,peholuri,latoateetajelesicorpurilececlădirecâtșiinsăliledeclasăvorfiafișate materiale de informare (postere) privind măsurile deigienă/protecție.

– ușile vor fi menținute deschise până la sosirea tuturor elevilor, pentru a evita punctele de contact;

-accesuloricărorpersoanestrăineînșcoalăvafiinterzis,înafaracazurilorexcepționale,undeestenecesară aprobarea conducerii școlii.

Ținta 7:Intensificareacolaborării cu comunitatealocală, cu organizaţiilenonguvernamentale, cu asociaţiileculturaleşi sportive şiagenţii economici, prindesfășurarea de activitățișiproiecteînparteneriat

Școala Gimnazială Pr. Gheorghe Sandulescu este o instituție care și-a creat în timp,prin întreg demersal managerial și educațional,oimagine pozitivăîncomunitateprinelaborareașiderulareaunorproiecte care implică o colaborarestrânsă cu reprezentanți ai acesteia, crescândexperiențelepozitiveșiexemplele de bunăpracticăînmaterie de management educațional. Pe fonduluneiriguroaseșiatenteanalize a nevoilor, școalanoastrăvizeazăpersonalizareacontinuă a oferteieducaționaleprindiversificareașiflexibilizareaacesteiaînfuncție de intereselereale ale beneficiariloreducației.

Obiectivulavutînvederepentruatingereaacesteiținte – eficiențăprincomunicareșiinformare, mediatizareaactivitățilorderulate la nivelulșcoliișidezvoltareaparteneriatelor.

CAPITOLUL IX: PROGRAME DE DEZVOLTARE

OPŢIUNI STRATEGICE / DOMENII FUNCȚIONALE 2021-2025

ŢINTE STRATEGICEOPŢIUNI STRATEGICE PE DOMENII FUNCȚIONALE  
1. Asigurareacreșteriicalităţii îneducaţiepentrutoate domeniileșitoțiindicatorii din standardele de acreditareși evaluareperiodică a unităților de învățământpreuniversitar1. Opţiunea curriculară: Asigurarea cadrului institutional pentru calitate în educaţie. Optimizarea sistemului de evaluare, prin utilizarea criteriilor de calitate şi a descriptorilor de performanţă. Stimularea şi democratizarea vieţii şcolare, prin programe extracurriculare.       
 2. Opţiunea – resursematerialeşiinformaţionale: Popularizareadocumentelor de politicăeducaţionalăşi a finalităţilor lor pe nivele de şcolarizare,învedereaaplicăriieficiente a acestora.
 3. Opţiunea – resurseumane: Asigurarea asistenţei manageriale şi de specialitate pentru cadrele didactice din şcoală în vederea implementării SCIM şi a tuturor procedurilor operaționale
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Colaborarea dintre Inspectoratul Școlar….., Consiliul Naţional pentru Curriculum, A.R.A.C.I.P., CentrulNațional de Politici și Evaluare în Educație
2. Prevenireae şecului şcolar şi creşterea performanţei elevilor prin reforma şi personalizarea  procesului instructiv – educativ  Opţiunea curriculară: Dezvoltarea şi proiectarea  ofertei  curriculare în raport cu particularităţile individuale ale elevilor, cu cerințele pieții forței de muncă şi dezideratele comunităţii
 2. Opţiunea – resurse  materiale şi informaţionale: Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi materiale didactice şi mijloacele de învăţământ
 3. Opţiunea – resurse umane: Stimularea  cadrelor didactice pentru parcurgerea unor programe de abilitare înutilizarea lucrului diferenţiat
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Promovarea în comunitate a preocupărilor şcolii pentru personalizarea actului instructiv-educativ în vederea  prevenirii eşeului şcolar.
3. Asigurarea  finalitaţilor educaţionaleOpţiuneacurriculară: Abordarea unei politici educaţionale pentrucultivareaexpresivităţiişi a sensibilităţii, înscopulîmpliniriipersonaleşi a promovăriiuneivieţi de calitate
2. Opţiunea – resursematerialeşiinformaţionale: Popularizareadocumentelor de politicăeducaţionalăşi a finalităţilor lor învedereaaplicăriieficiente a acestora.
 3. Opţiunea – resurseumane: Asigurareaasistenţeimanagerialeşi de specialitatepentrucadreledidactice din şcoalăînvedereaasigurăriifinalităţiloreducaţionale
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Proiecteeducaţionale
4. Dezvoltareapersonalăşiprofesională a cadrelordidactice1. Opţiuneacurriculară: Promovareauneipolitici de personal care săasigurecreştereacalităţiişieficienţaactivităţii.
 2. Opţiunea – resursematerialeşiinformaţionale: Promovareaofertanţilor care livreazăprogrameadaptate, focalizate pe introducereaschimbărilorîneducaţie, mai ales îndomeniuldezvoltăriipersonale
 3. Opţiunea – resurseumane: Identificareanevoilorreale de pregătire alecadrelordidactice, stimulareaparticipăriiacestoraînprograme de formarecontinuă, învedereacreştereacalităţiiresurselorumaneangajateînșcoală, învedereaîndepliniriiscopuriloreducaţionaleşiasigurareacalităţiiînînvăţământ, învedereaîmbunătățiriirelațiilordintrecolegișidintreprofesorișielevi, învedereacreșteriigradului de satisfacțieînraport cu activitățiledesfășurate la școală
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Mediatizareaîncomunitate a rezultatelordeosebiteobţinute de cătrecadreledidacticeîndesfăşurareaactivităţilorinstructiv-educative școlaresiextrașcolare
5. Păstrareaşimodernizareabazeitehnico-materialeşigeneralizareaaccesului la informaţiaelectronicăOpţiuneacurriculară: Tematicaorelor educative vacuprindeaspecteceţin de păstrareabazei material a şcolii.
2. Opţiunea – resursematerialeşiinformaţionale: a. Proiecte de bugetfundamentate care săacoperecheltuielile de întreţinereşireparaţii; b. Procurarea de fonduriextrabugetare; c. Aplicareaprevederilorregulamentului de ordineinterioarăpentrurecuperareapagubelorproduse de elevi d. Demersuripentrufuncţionareatuturorcalculatoarelor
 3. Opţiunea – resurseumane: a. Asumarearăspunderiipersonalului didactic privindpăstrareapatrimoniuluişcolii; b. Implicareamembrilor CA îngestionareabunurilorşirecuperareapagubelor.
 4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: a. Colaborarea cu comitetele de părinţi ale claselor; b.ImplicareaConsiliuluiReprezentativ al Părinţilorînidentificarea de noisurse de finanţare.
    6. Asigurareacondițiilornecesarepreveniriișicombateriicontaminării cu virusul SARS-CoV2 șidesfășurăriiîncondiții optime a activitățiiînșcoală  1.Opţiuneacurriculară: a. Organizareaprocesuluiinstructiv-educativfațăînfațăși/ sauonline. b. Functionarea in conditii de siguranta a unitatii de invatamant in contextulprevenirii, depistarii din timpsi a controlului Covid-19. c. Organizarea activităților      și          supravegherea elevilor în timpulpauzelor.
2. Opţiunea – resursematerialeşiinformaţionale: a.  Stabilireaaccesului in unitatea de invatamant. b. Asigurareapermanenta a unuistoc de rezerva de materiale de protectiepentruelevisi personal. c. Întocmireaunui plan de curateniesidezinfectie. d. Dotareagrupurilorsanitare.
  3. Opţiunea – resurseumane: a.  Instruireapersonaluluipentruaplicareaplanului de masuri. b. Instruireaelevilorsi a parintilor. c. Desemnareaunuiresponsabil care vacoordonaactivitatile de prevenire a infectiei cu SARS-CoV-2 la nivelulunitatii. d. Îndrumareaelevilorșifamiliilorpentruutilizareaînsiguranță a instrumenteloronline.
                7. Intensificareacolaborării cu comunitatealocală, cu organizaţiilenonguvernamentale, cu asociaţiileculturaleşi sportive şiagenţii economici, prindesfășurarea de activitățișiproiecteînparteneriat   4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: a. Comunicareapermanenta de informatiicatreelevisiparintiprivindmasurile de prevenire. b. Comunicareapermanentă cu InspectoratulȘcolar, primărie, părinți, învedereamodificăriiscenariilor de funcționare, în context pandemic.
1.   Opţiuneacurriculară: Încheierea de parteneriate cu operatorii economici interesațiîn a susțineeducațiaelevilor, modernizareainfrastructuriiși a dotării cu echipamentedidactice a școlii.    2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale: a.  Încheierea  de parteneriate  cu toți factorii care pot contribui la calitatea    serviciilor educaționale oferite de școală. b. Realizarea a cel puțin unei acțiuni cu impact comunitar, în fiecare lună.
3. Opţiunea – resurseumane: a.  Întâlniriperiodice cu ConsiliulElevilorsi CRP. b. Actualizareapermanentă a informațiilor la aviziereleelevilorșicadrelordidactice. c. Comunicareapermanentăpe mail cu profesorii, părinții, ConsiliulElevilor.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: a. Colaborarea cu primăria. b. Colaborareapermanentă cu InspectoratulȘcolar.

Menţionămcăprioritateaatingeriițintelor se vastabiliînconformitate cu rezultateleanalizelorSWOT, care au evidenţiaturmătoarelenevoi:

  • importanţamunciiînechipăşiparticiparea la decizie;
  • necesitateaintăririilegăturilorîntreşcoalăşiprincipaliiactori ai comunităţiilocale (Consiliul local,Poliţie, Biserică, părinţi, agenţi economici, ONG-uri,etc.);
  • abilităţisocialeşinevoiafectiveatâtpentruelevicâtșipentruprofesori;
  • cooperareaîntreprofesori – elevi – părinţi;
  • diversificareaoferteieducaționale;
  • formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe de dezvoltare profesională;
  • consilierea elevilor în probleme legate de orientare şcolară şi profesională, dar şi în aspect referitoare la viaţa de zi cu zi;
  • dotarea cu echipamente IT şi materiale auxiliare;
  • resurse de învăţare şi facilităţi logistice.

Din lista de nevoi enumerate mai sus considerăm că rezolvarea lor de către şcoală cu sprijinul comunităţii locale şi prin diferite programe în care aceasta s-ar putea implica, ar putea atinge, pe perioada derulării acestui plan de dezvoltare şcolară, toate ţintele strategice, după cumurmează:

  • cooperareadintreprofesori – elevi – părinţi, dar şi consilierea elevilor ar putea crește motivația pentru învățare și performanță înaltă, dar şi întărirea colaborării cu familia.
  • Rezolvarea problemelor de dotare cu echipamente IT şi materiale auxiliare ar asigura resursele de învăţare şi facilităţile logistice;
  • Creşterea calităţii actului educational prin diversificarea ofertei educaționale și prin formare continuă a cadrelor didactice ar asigura creșterea abilităților sociale ale elevilor, integrarea lor mult mai eficientă în echipe de învățare, proiectares aumuncă.

CAPITOLUL X: CONSULTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI

În elaborarea planului am consultat:

  • Cadrele didactice în vederea stabilirii priorităților strategice care trebuieur mărite pentru realizarea misiunii pe care școala și-a asumat-o;
  • reprezentanți ai părinților pentru a determina așteptarile acestora și modul în care acestea au fost atinse până acum; au fost reținute aspecte pe care părinții dorescsă le ameliorăm și să le dezvoltăm în etapele următoare;

Consultările au fost realizate în perioada iunie – septembrie2021, în perioada de elaborare a proiectului.

Activitățile de monitorizare și evaluare vor viza următoarele aspecte:

  • întocmirea setului de date care să sprijne monitorizarea realizării țintelor, etapă cu etapă (datele și informațiile sunt colectate în “baza de date a școlii”);
  • analiza in formațiilor privind atingerea țintelor;
  • evaluarea progresului în atingerea țintelor, adică gradul de avansare în raport cu obiectivele și termenele propuse;
  • costurile – concordanța/neconcordanța dintre ceea ce am planificat și ceea ce am obținut;
  • calitatea – nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate;
  •  

Monitorizarea se va realiza prin:

  • Deciziile curente – referitoare la derularea concretă a acțiunilor, încazul “problemelor bine structurate”;
  • rezolvarea de probleme – adică elaborarea deciziilor în cazul “problemelor structurate impropriu”;
  • stilul managerial – alternarea stilurilormanagerialeiînfunctie de situațiile concrete;
  • etc.

Monitorizarea de tip managerial.Ceamaifrecventăformă de monitorizare pe care o vomfolosiva fi cea de tip managerial, adicăvor fi monitorizațiindicatorii:

  • eficacitate – indicatorii care aratăatingereafinalitățilorpropuse;
  • economicitate – indicatorii care aratănivelulconsumului de resurse;
  • eficiență – indicatorii care aratărelațiadintreeficacitateșieconomicitate;
  • efectivitate – aspectele care aratădacăceeacefacemestechiarceeacetrebuiesăfacem;

Înasociere cu aceștiindicatori, vommonitorizafrecventgradul de satisfacție al beneficiarilorserviciiloreducațioanleoferite de școalanoastră.

Monitorizareainovației.Vomfolosi de asemeneașiacest tip de monitorizare, avândînvedere ca inovația, creativitateareprezintă o caleesențială de asigurare a calitățiieducației:

  • măsuraîn care personalulșcolii (cadre didactice, personal auxiliar, personal nedidactic), părinți, elevi, actorieducaționali din comunitates.a.adoptaă/participă/inițiazăprocese de schimbare;
  • măsuraîn care ceiimplicațicorectează/remediazășiîmbunătățesc/crează o anumităschimbare, înconcordanță cu cerințele din standardele de calitate;

Dateleșiinformațiilecolectate pe bazamonitorizăriivor fi valorificatepentruevaluareapropriu-zisă: stabilireagradului de atingere a obiectivelorpropuse, gradul de implicarea actoriloreducaționali, impactulasupramediului intern șicel extern, nivelulcosturilor, oportunitateacontinuării/dezvoltării/diversificariiacțiunilor.

Atingereaanuală a țintelorva fi monitorizatăde echipa de cadre didactice care acontribuit la realizareaPDI-ului. Membriicomisiei de evaluareșiasigurare a calitățiișimemebriicomisiei de curriculumvorevaluaactivitatea, înorizontulsarcinilor care le revin din planul managerial, celputin o dată la sfârșitul semestrelor. Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fiincluseînraportulanual, privindstareaînvățământului din unitateanoastră, și se vorstabilimăsuricorectiveși ameliorative. Consiliileprofesorale de la sfârșitulsemestrelor I și II voranalizagradul de atingere a obiectivelorasociatesemestruluiîncheiat.

Directorulșcoliiesterăspunzător de realizareaobiectivelorla nivelulunitățiiși are datoria de a intervenipentruimplementarea de măsuri de optimizareșistabilireadirecțiilor de acțiune.

Revizuirea planului se va face, de regulă, la inceputul anului școlar, în lunile septembrie – octombrie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea învățămaântului înșcoală, înanulșcolarîncheiat, și pe bazapropunerilorfăcute de beneficiariidirectișiindirecti ai școlii.

ANEXĂ – BUGETUL ESTIMAT

Propunerile de buget pentru anii 2021 – 2025 ale Şcolii Gimnaziale  Pr.Gheorghe Sandulescu, având învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, unitate care funcţionează cu  9 de clase, dintre care  5 clase pentru învăţământul primar şi 4 clase pentru învăţământul gimnazial, precum şi 3 grupe de preşcolari, conform planului de şcolarizare aprobat de Inspectoratul Şcolar  Judetean Neamt , în următorii 4 ani, sunt următoarele:

PENTRU ANUL 2021:

TITLUL I “ CHELTUIELI DE PERSONAL  

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII   

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE (INVESTIŢII)-   

PENTRU ANUL 2022:

TITLUL I “ CHELTUIELI DE PERSONAL”

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII   

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE (INVESTIŢII )

PENTRU ANUL 2023:

TITLUL I “ CHELTUIELI DE PERSONAL”

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII  

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE (INVESTIŢII)  

PENTRU ANUL 2024:

TITLUL I “ CHELTUIELI DE PERSONAL”-  

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII   

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE (INVESTIŢII)-   

PENTRU ANUL 2025:

TITLUL I “ CHELTUIELI DE PERSONAL”

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII   

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE (INVESTIŢII) –  

                                                                                            Director ,

                                                                                 Prof. Caea Anda

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *